Glossar : Rapita
- Rapita (Brassica napus):
- Este cunoscuta ca fiind membrul cu flori de un galben inconfundabil al familiei Brassicaceae (familie din care fac parte si mustarul sau varza). Numele provine din denumirea latina pentru nap = rāpum sau rāpa, si apare sub aceasta denumire la sfarsitul secolului al 14-lea.
- SOI :
- Plante autopolenizate.
- Hibrid:
- Incrucisarea unei linii sterile mascule cu o linie cu fertilitate restaurata, iar planta obtinuta este fertila.
- Phyllotreta sp.:
- Insecta activa la sfarsitul lunii August, numai adultii afectand cultura ,atacand plantutele la inceputul perioadei de vegetatie.
- Psylliodes chrysocephala L:
- Insecta, adultii ataca plantele mici in perioada de rasarire. Larva infesteaza frunzele si apoi intra in tulpini. Este o insecta periculoasa, trebuie avuta in vedere la inceperea unui tratament daca mai mult de 3 plante din 10 sunt atacate.
- Ceuthorrhynchus picitarsis Gyll.:
- Insectele adulte apar in Octombrie, Noiembrie.
Larva se dezvolta in tulpina pana aproape de mugurele terminal. Daunele pot fi majore, se recomanda un tratament la 10-15 zile dupa primul atac al adultilor.
- Delia radicum Bouché:
- Insecta. Larva sapa gauri in radacina, provocand daune importante. Singurul tratament eficient: tratarea semintelor.
- Ceuthorrynchus napi Gyll.:
- Insecta de primavara, adultii apar deja in luna februarie/martie. Femela depune ouale in tulpina, acolo unde larvele provoaca daune importante. Este obligatorie efectuarea tratamentului la cateva zile dupa atacul adultilor.
- Meligethes sp.:
- Insecte de primavara, adultii se hranesc cu polen in aceasta faza, din mugurele floral. Principala dauna este distrugerea mugurilor. Tratamentul se efectueaza atunci cand 1 adult meligethes este pe o planta in stadiul D1, sau se gasesc 2-3 in stadiul E.
- Ceuthorrynchus assimillis Payk.:
- Insect de primavara. Apare la inflorire. Femela ramane in silicva pregatind terenul pentru Dasyneura brassicae Winn.Tratamentul trebuie inceput cand se observa o insecta la 2 plante.
- Dasyneura brassicae Winn.:
- Insecta de primavara. Provoaca daune prin larve care se dezvolta in silicve. Acestea pot intra daca exista o gaura , de aceea trebuie prevazut atacul de Ceuthorrynchus assimillis.
- Phoma lingam Desm.:
- Boala,Simptome:Se observa pete albe-gri pe cotiledoane, frunze si uneori pe tulpini si silicve. Necrozele se dezvolta pe tulpina si opresc circulatia elementelor nutritive in planta. Daune: moarte plantei, caderea plantelor daca necrozele nu sunt complete. Numai toleranta genetica este eficienta .
- Cylindrosporium concentricum:
- Boala, Simptome:toamna, frunzele par acoperite cu plumb, pete gri deschis apar pe frunze care pot cadea. Primavara, frunzele par a fi arse iar daca mugurii florali sunt atacati acestia pot avorta.
Poate de asemenea contamina silicva si stopa dezvoltarea boabelor. Pot fi eficiente atat toleranta genetica cat si tratamentul chimic.
- Sclerotinia sclerotiorum:
- Boala,Simptome: Primele simptome apar la sfarsitul iernii cand frunzele devin translucide si cad. Primavara frunzele infectate pot contamina si restul plantei care va muri in final. In acest caz se gaseste in tulpina un miceliu alb. La inflorire se dezvolta pe frunze mucegai, apar pete albe pe tulpina atunci cand parazitul trece din frunze. Parazitul trece in tulpina unde se pot observa sclerotii negri. Silicva poate fi si ea contaminata si se pot gasi scleroti si in interiorul acesteia. Pagubele sunt importante dar depind de momentul atacului. Masuri de protectie: controlul rotatiei, tratament chimic, varietati tolerante.
- Glucosinolates:
- Categorie de componenti organici care contin sulf, azot si o grupare derivata din glucoza. Acestia produc un metabolism secundar in multe tipuri de plante din ordinul Brasicalae asa cum este rapita. Plantele folosesc substante derivate din glucozinolati ca pesticide naturale si ca metode de aparare impotriva ierbivorelor; aceste substante sunt responsabile pentru gustul amar sau aspru din mustar, ridiche, hrean, creson, conopida, broccoli, varza, napi sau rapita.
Datorita continutului in glucozinolati al acestor plante ele nu pot fi folosite in stare primara in hrana animalelor deoarece s-a dovedit ca au un efect negativ. Pentru acest scop se folosesc plante cu un continut scazut in glucozinolati.
