Glosar : Samanta de porumb

Punctul negru - Black Layer
Boabele de porumb continua sa acumuleze masa pana la atingerea maturitatii fiziologice. Maturitatea fiziologica este marcata de un « strat negru » situat la baza semintei., care in mod normal se formeaza la 60 de zile de la aparitia matasii sau la 20 de zile de la dentare.
Amidonul dur incepe sa se formeze in partea superioara cand apare dentarea. Aceasta zona de amidon dur avanseaza spre baza in cele 20 de zile pana la atingerea maturitatii. « Linia laptelui » separa zona dura de cea inca moale si poate fi identificata ca linie de delimitare intre zona dura de galben intens si pericarp tare si zona de galben pal, laptos si pericarp moale. Pentru a observa linia de lapte se sparge un bob si se observa in sectiunea transersala in partea superioara a acestuia(opusa embrionului). Evolutia liniei de lapte in relatie cu momentul aparitiei punctului negru este foarte importanta in programarea irigatiilor si aplicarea desicantilor, deoarece producatorul poate pierde randament / ha prin oprirea irigatiilor si aplicarea prematura a desicantilor. In general sunt necesare 20 de zile pentru ca linia laptelui sa avanseze din varf pana la baza semintei. Producatorii pot folosi aceasta linie pentru a estima gradul de maturitate. De pilda, daca linia se afla la jumatatea semintei intre varf si baza, mai sunt necesare 10 zile pana la maturitatea fiziologica. Totusi, din acest moment campul are inca nevoie de irigatii pentru a furniza umiditate si nu trebuie aplicat un desicant pentru inca 10 zile suplimentare.
Un strat de separare se formeaza atunci cand amidonul dur acopera toata baza bobului. Maturitatea fiziologica este aratata de acest strat negru sau brun care intrerupe alimentarea cu apa si substanta uscata creste in samanta. In acest moment semintele au o umiditate de 28-30 %. Stratul negru este situat la baza semintei, opus embrionului.
Linia de lapte
Linia de lapte delimiteaza zona cu pericarp dur de culoare galben inchis a semintei de zona cu pericarp moale de culoare galben pal, laptos. Pentru a o observa, rupeti un stiulete in doua si puteti observa linia ce delimiteaza aceste doua zone.
In fotografie linia de lapte se afla la jumatatea semintei de porumb, ceea ce insemna ca mai sunt inca 10 zile pana la maturitate fiziologica din totalul celor 20 de zile de la aparitia liniei de lapte in varful semintei. Totusi, acest lan de porumb trebuie irigat inca 10 zile.
Adancimea de semanat
Samanta de porumb trebuie semanata la 4-6cm adancime in functie de umiditatea si textura solului. De exemplu samanta trebuie plantata la 4cm in soluri umede, lutoase sau la 6cm in soluri uscate, nisipoase.
Adancimea de semanat trebuie stabilita in camp la momentul semanatului si nu in magazin, urmarind un manual de specialitate. Este important pentru ca tipul de sol, pregatirea patului germinativ si umiditatea pot determina adancimea corecta de semanat. Energia inerenta a semintelor de porumb si procesul de germinatie pot asigura emergenta si la adancimi de 7-8cm.
Semanatul la adancime prea mica poate determina uneori probleme de dezvoltare a radacinilor. Semintele plantate la mai putin de 3cm adancime vor dezvolta radacini nodale la nivelul solului sau chiar deasupra, care vor fi expuse factorilor precum caldura, erbicidele, atacuri ale insectelor. Aceasta situatie duce la probleme premature in cultura, precum slaba rezistenta la cadere sau deficiente de nutritie. Pasarile pot si ele afecta cultura, extragand semintele din sol cu usurinta atunci cand s-a semanat la o adancime prea mica.
Efectul de pierdere rapida a apei din bob
Porumbul se usuca in mod normal cu 0.25 - 1% pe zi in contidii normale de uscare ( soare si vant ) ce corespund perioadei de mijloc-sfarsit de septembrie si primelor recoltari. In prima jumatate a lui octombrie rata de uscare scade la 0.5-0.25% pe zi, iar in prima jumatate a lui noiembrie rata scade chiar la 0-0.25%. La sfasitul lui noiembrie uscarea devine neglijabila.
Amidonul
Amidonul este un polimer glucozidic (C6H10O5)x, gasit ca rezerve in cele mai multe plante. Un alt polimer de glucoza din plante este celuloza. Comparat cu glucoza, amidonul este format din grupari alpha glucozidice, care genereaza molecule in forma spiralata in timp ce celuloza formata din grupari beta glucozidice dau molecule de forma dreapta si structura fibroasa. In plante amidonul este organizat in granule de 1-140 µm.
Porumbul este cea mai importanta materie prima pentru obtinerea amidonului industrial.

Amidon de porumb
(Amylum Maidis) :
Granule rotunde, poligonale sau sferice cu diametrul de pana la 35 mm care au deobicei o despicatura circulara sau striata.
Porumb dentat denumirea stiintifica este Zea mays indentata . Este o varietate de porumb cu boabe ce contin atat amidon dur cat si amidon moale. La maturitate bobul ia forma dentata. Este o cultura importanta pentru producerea de alimente, furaje si produse industriale. Este singura varietate luata in seama ca sursa de baza pentru amidon din porumb.
Porumb sticlos cunoscut cu denumirea stiintifica Zea mays indurata, este o varietate de porumb cu boabe rotunde, dure la suprafata. Are un endosperm moale acoperit de un strat dur. Este similar cu cel dentat si are aceleasi utilizari. Mare parte din acest tip de porumb e cultivat in America de Sud.
Porumb ceros (WAXY) este o varietate cu boabe ce au un aspect de ceara cand este taiat si care contine amidon cu structura de lant ramificat. Amidonul din porumb waxy este peste 99% amilopectina, in timp ce porumbul dentat sau sticlos contine 72-76% amilopectina si 24-28% amilaza.. Amilopectina este un amidon cu structura ramificata cu masa moleculara ridicata, iar amilaza este un amidon cu structura mai mica, neramificata, liniara. Porumbul waxy este prelucrat in mori umede pentru a obtine amidon ceros care retrogradeaza lent la forma cristalina de amidon. Acest porumb este cultivat pentru a obtine amidonuri speciale folosite in industria alimentara, de exemplu la ingrosarea unor ingredienti care suporta variatii mari de temperatura in procesul de preparare si productie.
Porumb dulce sau « verde » este consumat proaspat, conservat sau congelat. Este larg cultivat ca varietate hoticola. Este considerat chiar specie aparte (Zea saccharata sau Zea rugosa), subspecie (Zea mays rugosa) sau mutatie specifica porumbului dentat. Se distinge prin boabe bogate in zahar in faza de lapte cand sunt potrivite pentru consum.
Porumb de floricele (POPCORN) este o varietate numita Zea mays everta, cu boabe mici, rotunde, cu endosperm tare. Expuse la caldura uscata expandeaza.
Porumbul indian are boabe albe, rosii, purpurii, brune sau multicolore. Este porumbul originar cultivat de amerindieni si este cunoscut cu denumirea stiintifica Zea mays. Stiuletii se folosec frecvent ca decoratiuni.
Porumb pentru faina sau porumb moale contine aproape in intregime amidon moale. Stiintific este cunoscut ca Zea mays amylacea. SUA produc cantitati mici de faina « albastra » din acest tip de porumb pentru tortillas, chipsuri. In America de Sud este cultivat pentru alimente si bere.
Compozitia porumbului (15% umiditate, USA)
Numar de esantioane Proteine (%) Ulei (%) Amidon (%)
151 Media Gama Media Gama Media Gama
7.7 5.7-9.7 3.3 2.6-4.9 61.7 59.9-64.8
Determinarea substantei uscate este o metoda adecvata pentru utilizator de a evalua valoarea porumbului. Cu cat substanta uscata este mai mare cu atat randamentul in amidon este mai mare. De asemenea stabilitatea la depozitatare este mai mare.
O metoda si mai rapida pentru utilizator este determinarea masei hectolitrice. Randamentul in amidon sau proprietatile de morarit umed nu sunt vizibil afectate daca masa hectolitrica nu scade sub 61.7kg/hl.
Doar porumbul dentat este utilizat pentru extractie de amidon, la cel sticlos aceasta operatiune fiind dificil de realizat.
Compozitia amidonului
Cele mai multe amidonuri din porumb contin in jur de 25% amilaza si 75% amilopectina, cei doi polimeri din glucoza care difera in marime moleculara si grad de ramificare. Dar selectionerii de porumb au produs varietati in care aceste proportii relative pot varia dramatic. Varietati cu aproape 100% amilopectina sunt descrise ca porumb ceros (waxy) , iar varietatile cu continut neobisnuit de mare de amilaza sunt cunoscute ca amiloporumb. Continutul mare de amilopectina este asociat cu vascozitate mare a pastei de amidon si stabilitate termica si a pH-ului. Amiloporumbul nu gelatinizeaza in mod conventional si are aplicatii in textile, adezivi, bomboane gumate. Datorita faptului ca granulele negelatinizate nu sunt usor digerate, amiloporumbul imparte unele proprietati cu fibrele dietetice. Includerea lui in produse pe baza de cereale poate creste caracterul de fibre ( efecte benefice in digestie) fara sa-i afecteze caracteristicile de consum. In porumbul zaharat conversia zaharului in amidon in timpul maturarii boabelor este intarziata. Fitoglicogenul polimer solubil in apa este sintetizat, asa incat, consumat in stadiul de coacere, porumbul zaharat poate contine de 4 -6 ori mai mult procentaj de zahar fata de alte varietati.
Endospermul
O componenta majora in diversitatea tipurilor de porumb este textura endospermului. Porumbul sticlos este caracterizat printr-un endosperm care are un strat periferic ceros, dar care poate sa fie dezvoltat pana spre centru unde exista deja un endosperm fainos. Porumbul sticlos este predominant cultivat in Europa, Asia, America Centrala si de Sud si in unele zone din Africa tropicala. La popcorn, care poate fi considerat ca tip special de porumb sticlos cu boabe foarte mici, endospermul este aproape complet sticlos. Aceasta caracteristica duce la impermeabilitate iar aburul din interior aflat sub presiune la incalzire face boabele sa expandeze. La cealalta extrema se afla porumbul waxy sau cel pentru faina care au endospermul complet fainos. Este cultivat in vestul Americii de Sud, in Africa de Sud si in unele zone secetoase din America de Nord. Porumbul dentat are un endosperm care porneste de la sfarsitul embrionului si prezinta un aspect fainos pana la stratul cel mai exterior. In moraritul uscat, partea fainoasa se marunteste fin iar partea dura se sparge in particule grosiere. Acestea au valoarea cea mai mare in producerea de cereale pentru micul dejun, snacksuri extrudate sau produse fermentate.
Embrionul
A doua componenta valoroasa a bobului de porumb este embrionul. In ambele procese de morarit, uscat si umed, acesta este separat ca germen. Valoarea lui consta in inalta calitate a uleiului extras. Selectionerii de porumb au reusit sa creasca continutul de ulei si proteina a boabelor prin producerea de linii cu embrioane de dimensiuni mai mari decat cele normale. Nivelul crescut de ulei si proteine este valoros si in hrana animalelor printr-un echilibru nutritional mai bun. Proteinele stocate in endospermul tuturor cerealelor sunt deficitare in unii aminoacizi esentiali, atat pentru consumul uman cat si animal. Selectionerii au obtinut ,deci, liniii cu un echilibru de aminoacizi ameliorat combinat cu proprietati de textura acceptabile si randamant la ha.
Matasire si inspicare
Primul indicator solid al evolutiei culturii este media datei de inspicare. Odata cunoscuta aceasta data vom avea o idee buna despre durata pana la maturizare. Pentru ca numarul zilelor de la iesirea matasii pana la maturitatea fizica este constant se poate estima maturitatea adaugand 60(±5) zile de la matasire. Aceasta valoare estimata este utila pentru a compara data maturitatii cu media datei de inghet dintr-un an. Matasea trebuie verificata imediat ce apare si spicul. In conditii normale 20-25% din plante vor incepe sa aiba matase in fiecare zi. Cand aproximativ 75% din plante au matase , aceasta data trebuie inregistrata ca fiind data de matasire. Intr.-un an normal, pentru Europa de Nord aceasta data este intre 15-20 iulie. Studii privind data de semanat au aratat faptul ca o matasire inainte de 15 iulie are un vantaj major fata de o matasire dupa 20 iulie printr-o productie mai mare si o umiditate mai scazuta la recoltare. In sens invers, aparitia matasii mai tarziu este asociata cu o productie mai scazuta , o umiditate mai ridicata a boabelor, chiar si in conditiiile unui inghet mai tardiv. Problemele sunt mai grave atunci cand un inghet vine toamna devreme, chiar daca conditiile climatice au fost favorabile in iulie, rezultatele din camp pot fi diminuate.